distonanță

Romanian

Etymology

From distona +‎ -anță.

Noun

distonanță f (plural distonanțe)

1. disagreement

Declension

Declension of distonanță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) distonanță	distonanța	(niște) distonanțe	distonanțele
genitive/dative	(unei) distonanțe	distonanței	(unor) distonanțe	distonanțelor
vocative	distonanță, distonanțo		distonanțelor