distrugător

Romanian

Etymology

From distruge +‎ -ător, modeled on French destructeur.

Pronunciation

• IPA^(key): /distɾuɡəˈtor/

Adjective

distrugător m or n (feminine singular distrugătoare, masculine plural distrugători, feminine and neuter plural distrugătoare)

1. destructive

   Synonyms: distructiv, nimicitor

2. (nominalized) destructor

Declension

Declension of distrugător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	distrugător		distrugătoare	distrugători	distrugătoare
	definite	distrugătorul		distrugătoarea	distrugătorii	distrugătoarele
genitive/ dative	indefinite	distrugător		distrugătoare	distrugători	distrugătoare
	definite	distrugătorului		distrugătoarei	distrugătorilor	distrugătoarelor