dorobănțime

Romanian

Etymology

From dorobanț +‎ -ime.

Noun

dorobănțime f (uncountable)

1. (collective, historical) infantry

Declension

declension of dorobănțime (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dorobănțime	dorobănțimea
genitive/dative	(unei) dorobănțimi	dorobănțimii
vocative	dorobănțime, dorobănțimeo