dresa

Romanian

Etymology

Borrowed from French dresser.

Verb

a dresa (third-person singular present dresează, past participle dresat) 1st conj.

1. to train (an animal)

Conjugation

    conjugation of dresa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a dresa
gerund			dresând
past participle			dresat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dresez	dresezi	dresează	dresăm	dresați	dresează
	imperfect	dresam	dresai	dresa	dresam	dresați	dresau
	simple perfect	dresai	dresași	dresă	dresarăm	dresarăți	dresară
	pluperfect	dresasem	dresaseși	dresase	dresaserăm	dresaserăți	dresaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dresez	să dresezi	să dreseze	să dresăm	să dresați	să dreseze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dresează			dresați
	negative		nu dresa			nu dresați