dumicare

Romanian

Etymology

From dumica +‎ -re.

Noun

dumicare f (plural dumicări)

1. crumbling of food

Declension

Declension of dumicare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) dumicare	dumicarea	(niște) dumicări	dumicările
genitive/dative	(unei) dumicări	dumicării	(unor) dumicări	dumicărilor
vocative	dumicare, dumicareo		dumicărilor

References

• dumicare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN