epicurist
Dutch edit
Alternative forms edit
- Epicurist (superseded, dated)
Etymology edit
Pronunciation edit
Noun edit
epicurist m (plural epicuristen)
- Epicurean (follower of Epicureanism) [from 16th c.]
- Synonym: epicureeër
Derived terms edit
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
epicurist m or n (feminine singular epicuristă, masculine plural epicuriști, feminine and neuter plural epicuriste)
Declension edit
Declension of epicurist
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | epicurist | epicuristă | epicuriști | epicuriste | ||
definite | epicuristul | epicurista | epicuriștii | epicuristele | |||
genitive/ dative |
indefinite | epicurist | epicuriste | epicuriști | epicuriste | ||
definite | epicuristului | epicuristei | epicuriștilor | epicuristelor |