epicurist
Dutch
editAlternative forms
edit- Epicurist (superseded, dated)
Etymology
editPronunciation
editNoun
editepicurist m (plural epicuristen)
- Epicurean (follower of Epicureanism) [from 16th c.]
- Synonym: epicureeër
Derived terms
editRomanian
editEtymology
editAdjective
editepicurist m or n (feminine singular epicuristă, masculine plural epicuriști, feminine and neuter plural epicuriste)
Declension
editDeclension of epicurist
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | epicurist | epicuristă | epicuriști | epicuriste | ||
definite | epicuristul | epicurista | epicuriștii | epicuristele | |||
genitive/ dative |
indefinite | epicurist | epicuriste | epicuriști | epicuriste | ||
definite | epicuristului | epicuristei | epicuriștilor | epicuristelor |