escortare

Romanian

Etymology

From escorta +‎ -re.

Noun

escortare f (plural escortări)

1. escort

Declension

Declension of escortare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) escortare	escortarea	(niște) escortări	escortările
genitive/dative	(unei) escortări	escortării	(unor) escortări	escortărilor
vocative	escortare, escortareo		escortărilor