etala

Romanian

Etymology

Borrowed from French étaler.

Verb

a etala (third-person singular present etalează, past participle etalat) 1st conj.

1. to display

Conjugation

    conjugation of etala (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a etala
gerund			etalând
past participle			etalat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	etalez	etalezi	etalează	etalăm	etalați	etalează
	imperfect	etalam	etalai	etala	etalam	etalați	etalau
	simple perfect	etalai	etalași	etală	etalarăm	etalarăți	etalară
	pluperfect	etalasem	etalaseși	etalase	etalaserăm	etalaserăți	etalaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să etalez	să etalezi	să etaleze	să etalăm	să etalați	să etaleze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		etalează			etalați
	negative		nu etala			nu etalați