excelență

Romanian

Etymology

Borrowed from French excellence. By surface analysis, excela +‎ -ență.

Noun

excelență f (plural excelențe)

1. excellency

Declension

Declension of excelență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) excelență	excelența	(niște) excelențe	excelențele
genitive/dative	(unei) excelențe	excelenței	(unor) excelențe	excelențelor
vocative	excelență, excelențo		excelențelor