expropria
French edit
Verb edit
expropria
- third-person singular past historic of exproprier
Portuguese edit
Verb edit
expropria
- inflection of expropriar:
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French exproprier.
Verb edit
a expropria (third-person singular present expropriez, past participle expropriat) 1st conj.
- to expropriate
Conjugation edit
conjugation of expropria (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a expropria | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | expropriind | ||||||
| past participle | expropriat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | expropriez | expropriezi | expropriază | expropriem | expropriați | expropriază | |
| imperfect | expropriam | expropriai | expropria | expropriam | expropriați | expropriau | |
| simple perfect | expropriai | expropriași | exproprie | expropriarăm | expropriarăți | expropriară | |
| pluperfect | expropriasem | expropriaseși | expropriase | expropriaserăm | expropriaserăți | expropriaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să expropriez | să expropriezi | să exproprieze | să expropriem | să expropriați | să exproprieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | expropriază | expropriați | |||||
| negative | nu expropria | nu expropriați | |||||