făcătură

Romanian

Etymology

From face +‎ -ătură.

Noun

făcătură f (plural făcături)

1. a hoax

Declension

Declension of făcătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) făcătură	făcătura	(niște) făcături	făcăturile
genitive/dative	(unei) făcături	făcăturii	(unor) făcături	făcăturilor
vocative	făcătură, făcăturo		făcăturilor