făgădar

Romanian

Etymology

From făgădău +‎ -ar.

Noun

făgădar m (plural făgădari)

1. (Transylvania) innkeeper

Declension

Declension of făgădar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) făgădar	făgădarul	(niște) făgădari	făgădarii
genitive/dative	(unui) făgădar	făgădarului	(unor) făgădari	făgădarilor
vocative	făgădarule		făgădarilor