fărâmiță
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
fărâmiță f (plural fărâmițe)
- Diminutive of fărâmă; small piece
Declension edit
Declension of fărâmiță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) fărâmiță | fărâmița | (niște) fărâmițe | fărâmițele |
| genitive/dative | (unei) fărâmițe | fărâmiței | (unor) fărâmițe | fărâmițelor |
| vocative | fărâmiță, fărâmițo | fărâmițelor | ||