făuriță

Romanian

Etymology

From faur +‎ -iță.

Noun

făuriță f (plural făurițe)

1. blacksmith's wife

Declension

Declension of făuriță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) făuriță	făurița	(niște) făurițe	făurițele
genitive/dative	(unei) făurițe	făuriței	(unor) făurițe	făurițelor
vocative	făuriță, făurițo		făurițelor