fisiona

See also: fisioná

Romanian

Etymology

From fisiune.

Verb

a fisiona (third-person singular present fisionează, past participle fisionat) 1st conj.

1. to fission

Conjugation

    conjugation of fisiona (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a fisiona
gerund			fisionând
past participle			fisionat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	fisionez	fisionezi	fisionează	fisionăm	fisionați	fisionează
	imperfect	fisionam	fisionai	fisiona	fisionam	fisionați	fisionau
	simple perfect	fisionai	fisionași	fisionă	fisionarăm	fisionarăți	fisionară
	pluperfect	fisionasem	fisionaseși	fisionase	fisionaserăm	fisionaserăți	fisionaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să fisionez	să fisionezi	să fisioneze	să fisionăm	să fisionați	să fisioneze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		fisionează			fisionați
	negative		nu fisiona			nu fisionați

Spanish

Verb

fisiona

1. inflection of fisionar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative