fluență

See also: fluenta

Romanian

Etymology

Borrowed from French fluence.

Noun

fluență f (plural fluențe)

1. fluency

Declension

Declension of fluență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) fluență	fluența	(niște) fluențe	fluențele
genitive/dative	(unei) fluențe	fluenței	(unor) fluențe	fluențelor
vocative	fluență, fluențo		fluențelor

Derived terms

• fluent