frânghiuță

Romanian

Etymology

From frânghie +‎ -uță.

Noun

frânghiuță f (plural frânghiuțe)

1. diminutive of frânghie; small rope

Declension

Declension of frânghiuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) frânghiuță	frânghiuța	(niște) frânghiuțe	frânghiuțele
genitive/dative	(unei) frânghiuțe	frânghiuței	(unor) frânghiuțe	frânghiuțelor
vocative	frânghiuță, frânghiuțo		frânghiuțelor