frământător

Romanian

Etymology

From frământa +‎ -ător.

Noun

frământător n (plural frământătoare)

1. kneader

Declension

Declension of frământător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) frământător	frământătorul	(niște) frământătoare	frământătoarele
genitive/dative	(unui) frământător	frământătorului	(unor) frământătoare	frământătoarelor
vocative	frământătorule		frământătoarelor