frământa
Romanian edit
Etymology edit
Probably from Latin fermentāre, present active infinitive of fermentō; less likely from a Vulgar Latin *fragmentāre, from Latin fragmentum. Compare Aromanian frimintu, frimintari. Compare fermenta, a borrowed doublet.
Verb edit
a frământa (third-person singular present frământă, past participle frământat) 1st conj.
Conjugation edit
conjugation of frământa (first conjugation, no infix)
| infinitive | a frământa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | frământând | ||||||
| past participle | frământat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | frământ | frămânți | frământă | frământăm | frământați | frământă | |
| imperfect | frământam | frământai | frământa | frământam | frământați | frământau | |
| simple perfect | frământai | frământași | frământă | frământarăm | frământarăți | frământară | |
| pluperfect | frământasem | frământaseși | frământase | frământaserăm | frământaserăți | frământaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să frământ | să frămânți | să frământe | să frământăm | să frământați | să frământe | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | frământă | frământați | |||||
| negative | nu frământa | nu frământați | |||||