frecventa

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin frequentare or French fréquenter.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a frecventa (third-person singular present frecventează, past participle frecventat) 1st conj.

1. (transitive) to frequent, to go to (a place)

Conjugation

    conjugation of frecventa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a frecventa
gerund			frecventând
past participle			frecventat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	frecventez	frecventezi	frecventează	frecventăm	frecventați	frecventează
	imperfect	frecventam	frecventai	frecventa	frecventam	frecventați	frecventau
	simple perfect	frecventai	frecventași	frecventă	frecventarăm	frecventarăți	frecventară
	pluperfect	frecventasem	frecventaseși	frecventase	frecventaserăm	frecventaserăți	frecventaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să frecventez	să frecventezi	să frecventeze	să frecventăm	să frecventați	să frecventeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		frecventează			frecventați
	negative		nu frecventa			nu frecventați