furăciune

Romanian

Etymology

From fura +‎ -ăciune.

Noun

furăciune f (plural furăciuni)

1. (slang) theft

Declension

Declension of furăciune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) furăciune	furăciunea	(niște) furăciuni	furăciunile
genitive/dative	(unei) furăciuni	furăciunii	(unor) furăciuni	furăciunilor
vocative	furăciune, furăciuneo		furăciunilor