gărduț

Romanian

Etymology

From gard +‎ -uț.

Noun

gărduț n (plural gărduțuri)

1. diminutive of gard

Declension

Declension of gărduț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) gărduț	gărduțul	(niște) gărduțuri	gărduțurile
genitive/dative	(unui) gărduț	gărduțului	(unor) gărduțuri	gărduțurilor
vocative	gărduțule		gărduțurilor