grădinărit

Romanian

Etymology

Past participle of grădinări.

Noun

grădinărit n (uncountable)

1. gardening

Declension

declension of grădinărit (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) grădinărit	grădinăritul
genitive/dative	(unui) grădinărit	grădinăritului
vocative	grădinăritule

Verb

grădinărit (past participle of grădinări)

1. past participle of grădinări