hârșâi

Romanian

Etymology

From hârș +‎ -âi.

Verb

a hârșâi (third-person singular present hârșâie, past participle hârșâit) 4th conj.

1. to scrape

Conjugation

    conjugation of hârșâi (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a hârșâi
gerund			hârșâind
past participle			hârșâit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	hârșâi	hârșâi	hârșâie	hârșâim	hârșâiți	hârșâie
	imperfect	hârșâiam	hârșâiai	hârșâia	hârșâiam	hârșâiați	hârșâiau
	simple perfect	hârșâii	hârșâiși	hârșâi	hârșâirăm	hârșâirăți	hârșâiră
	pluperfect	hârșâisem	hârșâiseși	hârșâise	hârșâiserăm	hârșâiserăți	hârșâiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să hârșâi	să hârșâi	să hârșâie	să hârșâim	să hârșâiți	să hârșâie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		hârșâie			hârșâiți
	negative		nu hârșâi			nu hârșâiți