hașura
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French hachurer.
Verb
edita hașura (third-person singular present hașurează, past participle hașurat) 1st conj.
- to shade
Conjugation
edit conjugation of hașura (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a hașura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | hașurând | ||||||
| past participle | hașurat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | hașurez | hașurezi | hașurează | hașurăm | hașurați | hașurează | |
| imperfect | hașuram | hașurai | hașura | hașuram | hașurați | hașurau | |
| simple perfect | hașurai | hașurași | hașură | hașurarăm | hașurarăți | hașurară | |
| pluperfect | hașurasem | hașuraseși | hașurase | hașuraserăm | hașuraserăți | hașuraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să hașurez | să hașurezi | să hașureze | să hașurăm | să hașurați | să hașureze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | hașurează | hașurați | |||||
| negative | nu hașura | nu hașurați | |||||