hihoti

Romanian

Verb

a hihoti (third-person singular present hihotește, past participle hihotit) 4th conj.

1. Obsolete form of chicoti.

Conjugation

    conjugation of hihoti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a hihoti
gerund			hihotind
past participle			hihotit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	hihotesc	hihotești	hihotește	hihotim	hihotiți	hihotesc
	imperfect	hihoteam	hihoteai	hihotea	hihoteam	hihoteați	hihoteau
	simple perfect	hihotii	hihotiși	hihoti	hihotirăm	hihotirăți	hihotiră
	pluperfect	hihotisem	hihotiseși	hihotise	hihotiserăm	hihotiserăți	hihotiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să hihotesc	să hihotești	să hihotească	să hihotim	să hihotiți	să hihotească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		hihotește			hihotiți
	negative		nu hihoti			nu hihotiți

References

• hihoti in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN