ieșire

Romanian

Etymology

From ieși +‎ -re.

Noun

ieșire f (plural ieșiri)

1. exit

Declension

Declension of ieșire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ieșire	ieșirea	(niște) ieșiri	ieșirile
genitive/dative	(unei) ieșiri	ieșirii	(unor) ieșiri	ieșirilor
vocative	ieșire, ieșireo		ieșirilor