iernător

Romanian

Etymology

From ierna +‎ -ător.

Noun

iernător n (plural iernătoare)

1. wintering

Declension

Declension of iernător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) iernător	iernătorul	(niște) iernătoare	iernătoarele
genitive/dative	(unui) iernător	iernătorului	(unor) iernătoare	iernătoarelor
vocative	iernătorule		iernătoarelor