imigra

Portuguese

Verb

imigra

1. inflection of imigrar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French immigrer, from Latin immigrare.

Verb

a imigra (third-person singular present imigrează, past participle imigrat) 1st conj.

1. to immigrate

Conjugation

    conjugation of imigra (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a imigra
gerund			imigrând
past participle			imigrat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	imigrez	imigrezi	imigrează	imigrăm	imigrați	imigrează
	imperfect	imigram	imigrai	imigra	imigram	imigrați	imigrau
	simple perfect	imigrai	imigrași	imigră	imigrarăm	imigrarăți	imigrară
	pluperfect	imigrasem	imigraseși	imigrase	imigraserăm	imigraserăți	imigraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să imigrez	să imigrezi	să imigreze	să imigrăm	să imigrați	să imigreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		imigrează			imigrați
	negative		nu imigra			nu imigrați