impresiona
See also: impresioná
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French impressionner.
Pronunciation edit
Audio (file)
Verb edit
a impresiona (third-person singular present impresionează, past participle impresionat) 1st conj.
- to impress
Conjugation edit
conjugation of impresiona (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a impresiona | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | impresionând | ||||||
| past participle | impresionat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | impresionez | impresionezi | impresionează | impresionăm | impresionați | impresionează | |
| imperfect | impresionam | impresionai | impresiona | impresionam | impresionați | impresionau | |
| simple perfect | impresionai | impresionași | impresionă | impresionarăm | impresionarăți | impresionară | |
| pluperfect | impresionasem | impresionaseși | impresionase | impresionaserăm | impresionaserăți | impresionaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să impresionez | să impresionezi | să impresioneze | să impresionăm | să impresionați | să impresioneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | impresionează | impresionați | |||||
| negative | nu impresiona | nu impresionați | |||||
Spanish edit
Verb edit
impresiona
- inflection of impresionar: