improvizator

Romanian

Etymology

Borrowed from French improvisateur. By surface analysis, improviza +‎ -tor.

Adjective

improvizator m or n (feminine singular improvizatoare, masculine plural improvizatori, feminine and neuter plural improvizatoare)

1. improviser

Declension

Declension of improvizator

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	improvizator		improvizatoare	improvizatori	improvizatoare
	definite	improvizatorul		improvizatoarea	improvizatorii	improvizatoarele
genitive/ dative	indefinite	improvizator		improvizatoare	improvizatori	improvizatoare
	definite	improvizatorului		improvizatoarei	improvizatorilor	improvizatoarelor

Serbo-Croatian

Pronunciation

• IPA^(key): /improʋǐzaːtor/
• Hyphenation: im‧pro‧vi‧za‧tor

Noun

improvìzātor m (Cyrillic spelling импровѝза̄тор)

1. improviser

Declension

Declension of improvizator

	singular	plural
nominative	improvizator	improvizatori
genitive	improvizatora	improvizatora
dative	improvizatoru	improvizatorima
accusative	improvizatora	improvizatore
vocative	improvizatore	improvizatori
locative	improvizatoru	improvizatorima
instrumental	improvizatorom	improvizatorima