inocență

Romanian

Etymology

Borrowed from French innocence.

Noun

inocență f (plural inocențe)

1. innocence

Declension

Declension of inocență

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) inocență	inocența	(niște) inocențe	inocențele
genitive/dative	(unei) inocențe	inocenței	(unor) inocențe	inocențelor
vocative	inocență, inocențo		inocențelor

Related terms

• inocent