isprăvire

Romanian

Etymology

From isprăvi +‎ -re.

Noun

isprăvire f (plural isprăviri)

1. completion

Declension

Declension of isprăvire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) isprăvire	isprăvirea	(niște) isprăviri	isprăvirile
genitive/dative	(unei) isprăviri	isprăvirii	(unor) isprăviri	isprăvirilor
vocative	isprăvire, isprăvireo		isprăvirilor