jumătățit
Romanian
editEtymology
editPast participle of jumătăți.
Noun
editjumătățit n (uncountable)
Declension
edit declension of jumătățit (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| n gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (un) jumătățit | jumătățitul |
| genitive/dative | (unui) jumătățit | jumătățitului |
| vocative | jumătățitule | |
Verb
editjumătățit (past participle of jumătăți)