lăcătuit

Romanian

Etymology

Past participle of lăcătui.

Adjective

lăcătuit m or n (feminine singular lăcătuită, masculine plural lăcătuiți, feminine and neuter plural lăcătuite)

1. locked with a padlock

Declension

Declension of lăcătuit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	lăcătuit		lăcătuită	lăcătuiți	lăcătuite
	definite	lăcătuitul		lăcătuita	lăcătuiții	lăcătuitele
genitive/ dative	indefinite	lăcătuit		lăcătuite	lăcătuiți	lăcătuite
	definite	lăcătuitului		lăcătuitei	lăcătuiților	lăcătuitelor

Verb

lăcătuit (past participle of lăcătui)

1. past participle of lăcătui