lăcui
Romanian
editEtymology
editVerb
edita lăcui (third-person singular present lăcuiește, past participle lăcuit) 4th conj.
- to varnish
Conjugation
edit conjugation of lăcui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a lăcui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | lăcuind | ||||||
| past participle | lăcuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | lăcuiesc | lăcuiești | lăcuiește | lăcuim | lăcuiți | lăcuiesc | |
| imperfect | lăcuiam | lăcuiai | lăcuia | lăcuiam | lăcuiați | lăcuiau | |
| simple perfect | lăcuii | lăcuiși | lăcui | lăcuirăm | lăcuirăți | lăcuiră | |
| pluperfect | lăcuisem | lăcuiseși | lăcuise | lăcuiserăm | lăcuiserăți | lăcuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să lăcuiesc | să lăcuiești | să lăcuiască | să lăcuim | să lăcuiți | să lăcuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | lăcuiește | lăcuiți | |||||
| negative | nu lăcui | nu lăcuiți | |||||