lignifica

Italian

Verb

lignifica

1. inflection of lignificare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French lignifier.

Verb

a lignifica (third-person singular present lignifică, past participle lignificat) 1st conj.

1. to lignify

Conjugation

    conjugation of lignifica (first conjugation, no infix)

infinitive			a lignifica
gerund			lignificând
past participle			lignificat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	lignific	lignifici	lignifică	lignificăm	lignificați	lignifică
	imperfect	lignificam	lignificai	lignifica	lignificam	lignificați	lignificau
	simple perfect	lignificai	lignificași	lignifică	lignificarăm	lignificarăți	lignificară
	pluperfect	lignificasem	lignificaseși	lignificase	lignificaserăm	lignificaserăți	lignificaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să lignific	să lignifici	să lignifice	să lignificăm	să lignificați	să lignifice
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		lignifică			lignificați
	negative		nu lignifica			nu lignificați

Spanish

Verb

lignifica

1. inflection of lignificar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative