mânjitor

Romanian

Etymology

From mânji +‎ -tor.

Noun

mânjitor m (plural mânjitori)

1. smearer

Declension

Declension of mânjitor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) mânjitor	mânjitorul	(niște) mânjitori	mânjitorii
genitive/dative	(unui) mânjitor	mânjitorului	(unor) mânjitori	mânjitorilor
vocative	mânjitorule		mânjitorilor

References

• mânjitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN