mârâitură

Romanian

Etymology

From mârâi +‎ -tură.

Noun

mârâitură f (plural mârâituri)

1. growl

Declension

Declension of mârâitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mârâitură	mârâitura	(niște) mârâituri	mârâiturile
genitive/dative	(unei) mârâituri	mârâiturii	(unor) mârâituri	mârâiturilor
vocative	mârâitură, mârâituro		mârâiturilor