mărăcinar

Romanian

Etymology

From mărăcine +‎ -ar.

Noun

mărăcinar m (plural mărăcinari)

1. stonechat (Saxicola genus)

Declension

Declension of mărăcinar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) mărăcinar	mărăcinarul	(niște) mărăcinari	mărăcinarii
genitive/dative	(unui) mărăcinar	mărăcinarului	(unor) mărăcinari	mărăcinarilor
vocative	mărăcinarule		mărăcinarilor