mărunțire

Romanian

Etymology

From mărunți +‎ -re.

Noun

mărunțire f (plural mărunțiri)

1. grinding

Declension

Declension of mărunțire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mărunțire	mărunțirea	(niște) mărunțiri	mărunțirile
genitive/dative	(unei) mărunțiri	mărunțirii	(unor) mărunțiri	mărunțirilor
vocative	mărunțire, mărunțireo		mărunțirilor