măturător

Romanian

Etymology

From mătura +‎ -ător.

Noun

măturător m (plural măturători)

1. floor sweeper

Declension

Declension of măturător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) măturător	măturătorul	(niște) măturători	măturătorii
genitive/dative	(unui) măturător	măturătorului	(unor) măturători	măturătorilor
vocative	măturătorule		măturătorilor