majorare

Romanian

Etymology

From majora +‎ -re.

Noun

majorare f (plural majorări)

1. increment

Declension

Declension of majorare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) majorare	majorarea	(niște) majorări	majorările
genitive/dative	(unei) majorări	majorării	(unor) majorări	majorărilor
vocative	majorare, majorareo		majorărilor