marmora

Ido

Adjective

marmora

1. (material, petrology) marble

   marmora statuo ― (a) marble statue

Latin

Noun

marmora

1. nominative/accusative/vocative plural of marmor

Romanian

Etymology

From marmoră.

Verb

a marmora (third-person singular present marmorează, past participle marmorat) 1st conj.

1. to marbleize

Conjugation

    conjugation of marmora (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a marmora
gerund			marmorând
past participle			marmorat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	marmorez	marmorezi	marmorează	marmorăm	marmorați	marmorează
	imperfect	marmoram	marmorai	marmora	marmoram	marmorați	marmorau
	simple perfect	marmorai	marmorași	marmoră	marmorarăm	marmorarăți	marmorară
	pluperfect	marmorasem	marmoraseși	marmorase	marmoraserăm	marmoraserăți	marmoraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să marmorez	să marmorezi	să marmoreze	să marmorăm	să marmorați	să marmoreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		marmorează			marmorați
	negative		nu marmora			nu marmorați