meșteșugar

Romanian

Etymology

From meșteșug +‎ -ar.

Noun

meșteșugar m (plural meșteșugari)

1. craftsman, artisan, tradesman

   Synonym: meseriaș

Declension

Declension of meșteșugar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) meșteșugar	meșteșugarul	(niște) meșteșugari	meșteșugarii
genitive/dative	(unui) meșteșugar	meșteșugarului	(unor) meșteșugari	meșteșugarilor
vocative	meșteșugarule		meșteșugarilor