mestecătură

Romanian

Etymology

From mesteca +‎ -ătură.

Noun

mestecătură f (plural mestecături)

1. mastication

Declension

Declension of mestecătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mestecătură	mestecătura	(niște) mestecături	mestecăturile
genitive/dative	(unei) mestecături	mestecăturii	(unor) mestecături	mestecăturilor
vocative	mestecătură, mestecăturo		mestecăturilor