mișunare

Romanian

Etymology

From mișuna +‎ -re.

Noun

mișunare f (plural mișunări)

1. movement, bustle

Declension

Declension of mișunare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mișunare	mișunarea	(niște) mișunări	mișunările
genitive/dative	(unei) mișunări	mișunării	(unor) mișunări	mișunărilor
vocative	mișunare, mișunareo		mișunărilor