mituitor

Romanian

Etymology

From mitui +‎ -tor.

Noun

mituitor m (plural mituitori)

1. briber

Declension

Declension of mituitor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) mituitor	mituitorul	(niște) mituitori	mituitorii
genitive/dative	(unui) mituitor	mituitorului	(unor) mituitori	mituitorilor
vocative	mituitorule		mituitorilor