mormăit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of mormăi.
Noun edit
mormăit n (plural mormăituri)
Declension edit
Declension of mormăit
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) mormăit | mormăitul | (niște) mormăituri | mormăiturile |
| genitive/dative | (unui) mormăit | mormăitului | (unor) mormăituri | mormăiturilor |
| vocative | mormăitule | mormăiturilor | ||
Verb edit
mormăit (past participle of mormăi)
- past participle of mormăi