mușcătură

Romanian

Etymology

From mușca +‎ -ătură.

Noun

mușcătură f (plural mușcături)

1. bite

Declension

Declension of mușcătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) mușcătură	mușcătura	(niște) mușcături	mușcăturile
genitive/dative	(unei) mușcături	mușcăturii	(unor) mușcături	mușcăturilor
vocative	mușcătură, mușcăturo		mușcăturilor